Datand
inca din secolul VII I.H., orasul Tulcea este mentionat
in documente pentru prima data de Diodor din Sicilia
(sec 3 I. H.) sub numele de Aegyssus; acest nume
vine de la intemeietorului
sau, getul Carpyus Aegyssus pe care Ovidiu il
mentioneaza in cele 2 epistole din "Ex Ponto".
In sec. I-II d.H. Aegyssus a fost o baza a flotei
romane, avanpostul apararii granitelor Imperiului
Roman.
Istoria judetului Tulcea este determinata de pozitia sa geografica cu rol strategic
- Dunarea fiind o poarta catre lumea intreaga si o punte catre celelalte tinuturi
- toate acestea au facut ca teritoriul de la gurile Dunarii si toata regiune
istro-pontica sa dea istoriei un dinamism aparte. Izvoarele arheologice, ca si
cele epigrafice sau cartografice de mai tarziu, sustin ca teritoriul orasului
Tulcea a fost habitatul unor comunitati stabile care au evoluat in cadrul societatii
autohtone din
preistorie si pana azi. Aceasta asezare a jucat un rol importanta si inaintea
venirii romanilor, reprezentand o citadela a lumii geto-dace ; daca e sa dam
crezare insisi locuitorilor ei - scria poetul Ovidiu in epistolele sale din Ex
Ponto - Caspeanul Aegyssus este el care ar fi intemeiat-o si ar fi numit-o dupa
numele sau..."
Dupa luptele din anii 12 - 15 era crestina, cetatea a fost cucerita de romani.
Acestia au reconstruit-o dupa tehnica si arhitectura lor, au reorganizat-o din
punct de vedere urban. Marturiei ne stau inca zidurile de incinta si turnurile
de aparare ale acropolei orasului. De asemenea o edificatoare insriptie, expusa
la Muzeul Tulcean de istorie, are inrustat numele Aegyssus . Cetatea Aegyssus
este amintita si de alte documente ale acelor vremuri pana in secolul al-X-lea:
Notitia
Episcopatum, in geografia politica " De Thematibus". Numele de Tulcea al orasului
ne este consemnat in documente destul de tarzii.