Autori:
Cristina Dinu, Aurel Stanica, dr. Steluta
Pârâu, Mihaela Iacob
Un element de revitalizare a
provinciei l-a constituit cadrul socio-politic
al vremii, dat de constituirea statului feudal
Dobrogea si de integrarea acestuia la Tara Româneasca (1388), în timpul
lui Mircea cel Batrân, act ce reprezinta unul
dintre cele mai importante momente din istoria românilor,
marcând, totodata, crearea fortei politice
necesare stavilirii repetatelor atacuri la Dunare,
ale Imperiului Otoman. Titulatura lui Mircea, "mare
Voievod si Domn (...) peste toata Dunarea si pâna
la Marea cea Mare ..." , atesta ca acesta stapânea
si Delta Dunarii. Dupa moartea lui Mircea, turcii
vor cucerii Dobrogea în urma campaniilor din
1419 - 1420. Totusi, teritoriul Deltei si orasul
Chilia au ramas în stapânirea lui Alexandru
cel Bun.
În momentul preluarii tronului de catre Stefan
(aprilie 1457), Moldova reprezenta un obiectiv al
tendintelor de expansiune si dominatie ale Ungariei
si Poloniei la Dunarea de Jos si Marea Neagra. În
aceste conditii, pentru a-si consolida mai bine pozitia
la Marea Neagra, Stefan cel Mare construieste, între
anii 1475-1479, Chilia Noua, în fata Chiliei
Vechi, pe malul stâng al bratului Chilia. În
1484 însa, dupa trecerea Dunarii pe la Isaccea,
turcii asediaza Chilia si o cuceresc, precum si întreg
tinutul înconjurator. La acea data, întreaga
Dobroge cu delta si zona înconjuratoare, intra
sub stapânire otomana pentru aproape patru
veacuri si jumatate.
Importanta strategica si militara
a zonei de la gurile Dunarii a crescut necontenit,
pe masura ascutirii rivalitatilor dintre marile
puteri din rasaritul Europei. Replica comertului
maritim practicat odinioara de genovezi si venetieni,
a fost comertul pe uscat în
zona de la gurile Dunarii, regiunea devenind o importanta
zona de tranzit pentru negustorii din Peninsula Balcanica
si zona marii Baltice sau din Tarile Române.
Astfel, orasele Tulcea si Chilia (Chilia Noua), devin
un puternice centre economice si administrative situate
la intersectia unor mari drumuri comerciale.
|