DELTA DUNARII
natura, istorie, civilizatie

Consideratii generale istorice si demografice privind zona Deltei Dunarii ca zone de conlocuire etnica

Modul de viata si sistemul de credinte si obiceiuri inscrie zona in aceleasi coordonate ale coetnicitatii din Dobrogea cu deosebirile firesti datorate pe de o parte, habitatului, pe de alta parte, trasaturilor etniilor care convietuiesc aici.

Pentru a intelege manifestarea acestor aspecte de viata sociala si de civilizatie, se impune sa facem cateva referiri de ordin geografic si istoric asupra arealului, fara a trata exhaustiv problematica ce constituie mobilul prezentului demers.

S-a facut anterior o trecere in revista a principalelor izvoare istorice si cartografice care noteaza prezenta romanilor in Delta Dunarii inca din evul mediu. Mentionam insa ca pentru perioada secolelor XV - XVIII, informatiile etnografice parvenindu-ne numai din surse livresti si neputand fi confirmate de cercetarea in teren, fie ca datele respective sunt similare si generale, fie ca distanta in timp nu a mai permis retinerea faptului etnografic in memoria colectivitatii, acestea nu au constituit obiectul analizei noastre.

Marturiile din secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea (izvoare cartografice, studii) referitoare la populatia din Dobrogea explica o serie de fenomene sociale si evident si socio-etnografice, iar pe de alta parte, pentru sfarsitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului al XX-lea, etnograful coroboreaza datele livresti cu cele inmagazinate in memoria colectivitatii.

Arealul Deltei Dunarii capata o configuratie etnica deosebita prin venirea, in timp, a populatiilor slave (lipoveni, ucraineni) fapt ce a determinat o convietuire pasnica, ducand, dincolo de aculturatie, la interferente ce s-au concretizat - in timp - ca izomorfisme ale facturilor de civilizatie si cultura.

Aceste aspecte de viata sociala, similitudinile, au fost determinate de mediul natural, de religia asemanatoare (ortodoxismul), de conceptiile asupra lumii si vietii, aceleasi in acelasi moment al dezvoltarii sociale si istorice.

Convietuirea romanilor cu celelalte etnii (ucraineni, lipoveni) inca din vremuri anterioare secolelor al XIX-lea - XX-lea, au determinat - in arealul studiat - similitudini in manifestarea unor fapte si aspecte de viata traditionala, dar si mentinerea unor diferente care devin aspecte distincte, individualizand una sau alta din etniile care au trait si traiesc deopotriva in acelasi mediu (natural si social) si in acelasi timp conturarea unor forme de viata socio-culturala deosebita si unica - totodata - in raport cu restul Dobrogei.

Datorita faptului ca memoria colectivitatii nu retine decat date de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, este dificil de stabilit arhetipurile unor aspecte de viata traditionala (vestimentatie. manifestarea anumitor traditii, motive folclorice). Motivatiile firesti care au intervenit in viata traditionala s-au manifestat in acest spatiu, ca de altfel in intreaga Dobroge, printr-o influenta a orasului de foarte devreme, ceea ce a determinat ca multe din obiecte sau materiale sa fie cumparate deopotriva de romani si de catre celelalte etnii, de la Ismail, Tulcea si Chisinau. Ca urmare, era firesc sa apara, chiar de la sfarsitul secolului al XIX-lea, izomorfisme ale unor aspecte de viata.

Daca avem in vedere si datele statistice demografice incepand cu cele din 1904 si continuand cu cele oferite de Prefectura Judetului Tulcea sau Directia judeteana de statistica (exemplificam ca cele din 1930, 1956, 1966, 1987, 1992), la care coroboram si datele anchetelor din teren, observam ca este dificil de fixat procentul real al celorlalte etnii in raport cu populatia romaneasca.

. : . sus