DELTA DUNARII
natura, istorie, civilizatie

Autori: Cristina Dinu, Aurel Stanica, dr. Steluta Pârâu, Mihaela Iacob

De asemeni, o serie de triburi scitice si dacice sunt mentionate ca populatie a tinuturilor nord-dobrogene din secolele VIII-VI a.Chr. În perimetrele satelor Murighiol, Mahmudia, Bestepe s-au descoperit urme ale unor asezari geto-dacice (sec.V-III a.Chr.). Prin secolele VII-V a.Chr., navigatorii greci întemeiaza cetati-porturi, dintre care o influenta mai mare asupra teritoriului Deltei Dunarii au avut-o Histria, important centru comercial pâna prin secolele III-II a.Chr si Orgame (cunoscut ca Argamum în epoca romana), orasul antic de la Capul Dolojman (com. Jurilovca).

În a doua jumatate a sec. IV a.Chr. societatea getica si greceasca înregistreaza, si în aceasta zona, importante transformari social-economice si politice. Dupa luptele cu macedonenii (339 a.Chr.) scitii sunt înfrânti, iar macedonenii dobândesc suprematia asupra întregului teritoriu, pâna la gurile Dunarii. Migratiile si imixtiunile bastarnilor (popor de neam germanic) în Scythia Minor se vor resimti multa vreme, începând cu sec. III a.Chr., afectând, de pilda, desfasurarea activitatilor economice ale Histriei. Dupa relatarile lui Strabon, în secolele III-II a.Chr. Delta Dunarii ar fi fost sub stapânire bastarna, motiv pentru care unul din triburile ocupante s-ar fi numit "peucini", dupa insula cu acelasi nume.

Un text epigrafic din timpul împaratului Traian, descoperit de V. Pârvan la Histria, ­ Horothesia lui Laberius Maxiyrcus, ne face cunoscute granitele si dârzenia cu care histrienii îsi aparau în epoca romana dreptul stravechi de pescuit în Delta Dunarii.